Trec anii

TREC ANII

Trec anii

ca şi apa din izvor.

Trec anii

ca şi picăturile de ploaie.

Trec anii

peste pe om

lăsând în lutul său,

doar umbrele luminii

ce-a-nobilat iubirea

trăită-n a inimii odaie.

Trec anii

Ca si orele de veghe

Când stai

în noaptea deasă

să te împaci cu sine

Trec anii

Fără să te-aştepţi

Că vine

O clipă doar,

Când totul trece

Fără tine.

Nu-i jale

Că trec zile

Sau că se sting

Luminile din stele

Că tot ce a fost viaţă

În lutul vieţii mele

Rămâne viu pe veci

În firul ierbii

şi-n stropi de rouă

păstrând în ele

matricea gândurilor mele.

Toţi suntem

Călători în timp

Şi ne plimbăm prin viaţă

Ca şi apa

Doar, lutul trupului,

În schimb

Se naşte, creşte,

Şi-n timp, el se topeste

prin apa ce-i poartă-n veci

din viaţă, fapta.